Gusa, persoana indezirabila pentru seful PSD Bucuresti, Dan Ioan Popescu

Dan Ioan Popescu i-a interzis lui Cozmin Gusa sa mai intervina in viata interna a organizatiei PSD Bucuresti fara stirea sa, avand in vedere ca e presedintele acestei filiale. Decizia, luata miercuri seara, de Delegatia Permanenta a PSD Bucuresti, vine ca urmare a faptului ca Gusa i-ar fi incitat pe tinerii pesedisti impotriva conducerii organizatiei. Dan Ioan Popescu a fost extrem de furios pe secretarul general al PSD si, potrivit unor surse, a folosit cuvinte dure la adresa acestuia. Ministrul Industriilor a negat insa ca ar fi utilizat expresii dure, dar a recunoscut ca a fost extrem de deranjat de faptul ca Cozmin Gusa a incitat organizatia si ne-a declarat ca urmeaza sa aiba o discutie intre patru ochi cu secretarul general al PSD.

Legea declararii averilor se impleticeste in limbile straine

Problema publicarii averilor demnitarilor romani pare mai importanta pentru NATO, decat pentru autoritatile de la Bucuresti. Conform documentului publicat, joi, de ziarul Adevarul, Alianta Nord-Atlantica solicita Romaniei, in perspectiva aderarii, un pachet legislativ anticoruptie, incluzand o lege a declararii averilor demnitarilor, care sa garanteze accesul publicului la aceste informatii. Guvernul s-a achitat partial de aceasta sarcina, elaborand, in februarie 2002, un proiect de lege pe aceasta tema, prin care parlamentarii, ministrii, magistratii, prefectii si persoanele cu functii de conducere in autoritati si institutii publice sunt obligati sa depuna declaratii de avere, care vor fi ulterior publicate in Monitorul Oficial. Mai mult, toate aceste categorii de demnitari trebuie sa-si actualizeze declaratiile de avere, in cazul in care dobandesc alte bunuri. Totul a fost in regula pana la trimiterea proiectului de lege in Parlament. Actul normativ a fost depus la Senat pe 12 februarie si a fost luat in dezbatere de Comisia pentru drepturile omului. Primul contact al proiectului de lege cu senatorii a fost nefericit: initiativa a fost avizata negativ de Comisia pentru drepturile omului, presedintele acesteia, Frunda Gyorgy (UDMR), invocand pericolele care ar plana asupra alesilor, daca acestia si-ar face publice averile. Proiectul a ajuns, apoi, la Comisia juridica, unde urma sa fie discutat pe fond. Nici aici proiectul nu s-a bucurat de prea multa sustinere, dar, de teama sanctiunilor pe linie de partid, juristii-pesedisti au facut o ghidusie: au cerut Ministerului de Externe un studiu comparativ cu alte tari europene. Desi MAE a avut un termen de doua saptamani pentru a face aceasta analiza, ea a venit la Comisia juridica dupa aproape o luna, adica pe 25 martie. Si acum urmeaza partea frumoasa: specialistii de la Externe au trimis Senatului sapte tomuri de legislatie, in tot atatea limbi. Adica portugheza, germana, engleza si franceza, printre altele. Nu numai ca nu se pune problema ca 14 senatori sa cunoasca toate cele sapte limbi, dar traducerea sutelor de pagini va lua alte cateva saptamani. In aceasta situatie, sunt sanse foarte mici ca proiectul de lege sa fie adoptat de Senat in aprilie, adica la mai mult de doua luni dupa ce a fost initiat de Guvern. Deputatii sustin proiectul Presedintele Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu, afirma ca proiectul guvernului este necesar si trebuie sustinut. "Este o masura importanta in cadrul programului anticoruptie, face parte din cerintele de aderare la NATO, asa ca proiectul guvernului privind declararea averilor demnitarilor trebuie sustinut. Daca exista chestiuni care pot fi imbunatatite, se pot face amendamente in timpul dezbaterilor parlamentare", declara Valer Dorneanu. Parerea sa este impartasita si de Constantin Nita, deputat PSD, secretar in Biroul Permanent. "Nu vad care este problema pentru ca averile demnitarilor sa nu fie cunoscute. Demnitarii trebuie sa-si declare toata averea, la inceputul si la sfarsitul mandatului, si sa precizeze modul in care au facut aceasta avere", spune Constantin Nita. Vicepresedintele liberal al Camerei Deputatilor, Andrei Chiliman considera ca proiectul de la Senat ar trebui dezbatut cat mai repede: " Este nevoie de o astfel de reglementare si ar fi bine ca proiectul aflat la Senat sa fie dezbatut cat mai repede. Sunt aspecte importante cum ar fi evidenta corecta a averii demnitarilor care ar trebui sa fie publica, respectand, totodata, si niste masuri de protectie a persoanelor in cauza. Eu stiu, din mandatele anterioare, cum au venit unii deputati la inceputul mandatului si cum au plecat. Sunt lucruri care se vad. E nevoie de aceasta lege".

Coruptii nostri, mai tari ca ai altora

Societatea Academica din Romania a prezentat, ieri, Raportul sau anual de avertisment privind potentialul de criza din tara noastra. Documentul constata ca institutiile reprezentative ale democratiei continua sa se confrunte cu o ingrijoratoare lipsa de incredere populara. La fel stau lucrurile si cu clasa politica, 51 la suta dintre concetatenii nostri apreciind ca intre acestea si ei exista un conflict; 62 la suta dintre romani considera ca incompetenta celor care au detinut fraiele puterii a determinat esecul tranzitiei. Ca si alti est-europeni, romanii sunt de parere ca, dupa caderea regimurilor totalitare, coruptia s-a extins, opinie care delegitimeaza in mare masura intregul sistem politic si afecteaza credibilitatea noilor democratii. Datele unor anchete sociale arata insa ca "arbitrariul si bunul plac in administratie", de pilda, sunt semnificativ mai raspandite pe meleagurile noastre, decat pe la vecini. Astfel, daca in Bulgaria doar 1,3 la suta dintre oameni spun ca intotdeauna trebuie sa dea bani sau cadouri unui functionar public spre a-si obtine drepturile, in Romania 13,7 la suta sustin acest lucru (8,2 la suta - in Slovacia). Daca la vecinii nostri sud-dunareni 66,2 la suta au declarat ca nu e nevoie niciodata sa apeleze la mita, in Romania ponderea acestei categorii este de doar 28,2 la suta (39,8 la suta in Slovacia). Cei ce considera ca la primarie sau circa financiara este probabil sa nu dea peste un functionar corect se cifreaza in Slovacia la 18 la suta; in Romania numarul scepticilor se ridica la 22,3 la suta (aici bulgarii ne intrec - 32,6 la suta). Cei care sunt absolut convinsi ca nu poti intalni asemenea functionari reprezinta o proportie de 6,9 la suta in Bulgaria, 10,3 la suta in Romania si 11,5 la suta in Slovacia.

Primim la redactie

NATO nu a dat nici un ultimatum Romaniei, in nici un domeniu privind armonizarea legislativa, aceasta preocupare a Parlamentului si Executivului fiind o parte importanta a Programului de guvernare privind integrarea in Alianta. Adevarul este ca la data de 16 aprilie a.c., la Bruxelles, premierul Adrian Nastase va prezenta progresele inregistrate si in acest domeniu, una din probleme fiind prezentarea legii in discutie. Fata de aceasta necesitate, Comisia pentru aparare a acceptat ca amendamentele formulate sa constituie o baza de discutii pentru viitor, facilitand astfel adoptarea Legii privind protectia informatiilor clasificate. In ceea ce priveste declaratia eronata a colonelului Constantin Raicu, aceasta a fost facuta in cadrul sedintei Comisiei juridice, cu participarea presei, ofiterul nefiind imputernicit de conducerea SRI pentru asemenea actiuni. Cu aceeasi consideratie, Sergiu Nicolaescu

Prefectii nu ii vor mai amenda pe primari

Prefectii nu vor mai avea imputernicirea sa aplice amenzi contraventionale primarilor, au decis, miercuri, deputatii din Comisia pentru administratie publica in cadrul dezbaterilor privind Ordonanta 21/2002 pentru buna gospodarire a localitatilor urbane si rurale. Conform textului venit de la guvern, prefectii ii puteau amenda pe primari pentru lipsa de curatenie a strazilor, pentru starea fatadelor sau pentru nefinalizarea unor lucrari de constructie. "Aceasta prevedere era inacceptabila, primarii fiind lasati la mana prefectilor", a declarat presedintele Comisiei Ion Oltean, deputat PD. La propunerea deputatului Ion Carstoiu, Comisia a eliminat aceasta prevedere. PSD a acceptat eliminarea insa din alte motive. "Nu poate prefectul sa umble mereu cu chitantierul la el, sa amendeze primari", a explicat Valeriu Zgonea, de la social-democrati. Primarii vor fi amendati de inspectori ai Ministerului Administratiei si ai Ministerului Mediului, a hotarat comisia. Deputatii au mai decis sa micsoreze cuantumul amenzilor de care sunt pasibili primarii gasiti vinovati de proasta gospodarire a localitatii: amenda maxima a scazut de la 35 la 25 de milioane, iar minimul amenzii s-a micsorat de la 5 la 2 milioane de lei.

800 de consilieri locali, chemati la judecata de Partidul Democrat

Partidul Democrat a decis sa ii atace in instanta pe toti consilierii locali care au si functii de conducere in regiile si societatile comerciale subordonate Primariilor sau Consiliilor judetene. Vicepresedintele PD, Ioan Oltean, a spus ca liderii locali ai organizatiilor judetene ale PD vor cere judecatorilor sa constate ca, in baza Legii administratiei publice locale, a incetat de drept calitatea de consilier pentru acele persoane care si-au pastrat si posturile in adunarile generale ale actionarilor sau consiliile de administratie ale regiilor de interes local. Potrivit lui Oltean, Judecatoria din Cluj a creat deja un precedent si a stabilit ca articolul privind incompatibilitatile alesilor locali - din Legea administratiei publice locale - are aplicabilitate, asa ca un numar de 6 consilieri clujeni ar urma sa-si piarda aceasta functie. Ioan Oltean a precizat ca exista circa 800 de consilieri care sunt incompatibili cu functia pe care o detin. La scurt timp dupa promulgarea Legii 215/2001 privind administratia locala, primul-ministru Adrian Nastase, precum si ministrul Administratiei Publice, Octav Cozmanca, au sustinut ca articolul 30 din aceasta lege, articol care se refera la incompatibilitati, nu are aplicabilitate imediata, ci numai din 2004, a amintit vicepresedintele PD. Parlamentarii Partidului Democrat au depus o motiune simpla legata de coruptia din administratia locala, iar toti consilierii PD au fost obligati sa opteze intre politica si afaceri.

Doua miliarde pentru romanii din Ungaria

Reprezentantii celor 25.000 de romani care traiesc in Ungaria au fost primiti, ieri, de presedintele Ion Iliescu, la Palatul Cotroceni. Traian Cresta, presedintele Autoguvernarii pe tara a romanilor din Ungaria, multumit ca delegatia a fost primita in Romania de primii oameni in stat - presedinte, prim-ministru, Patriarh - a declarat, ieri, ca guvernul a alocat doua miliarde de lei pentru restaurarea capelei ortodoxe Gojdu, din Budapesta. El a spus ca romanii din Ungaria solicita Bucurestiului profesori de limba romana, pentru cele 13 scoli romanesti din Ungaria. Ion Iliescu a avut mare grija de delegatia romanilor din Ungaria: s-a fotografiat cu ei si i-a retinut peste program, invitandu-i sa bea sampanie cu academicienii pe care i-a decorat si prezentandu-le pe cei de fata, intre care Mihai Malaimare si Adrian Paunescu.

Saptamana cu 2 zile de lucru la Senat

La o saptamana dupa ce doua legi importante au picat din cauza absentei senatorilor, alesii au chiulit si ieri pe capete. De data aceasta, de la comisii, de unde se poate lipsi mai usor. Din cele 14 comisii permanente ale Senatului au lucrat, efectiv, numai trei: juridica, de cultura si economica. La restul comisiilor erau numai expertii si, din loc in loc, cate un senator, probabil ratacit. Motivul chiulului senatorial era acelasi la mai toate comisiile: parlamentarii au terminat inca de miercuri dezbaterile la proiectele de lege inscrise pe ordinea de zi. O asemenea explicatie nu poate sta in picioare mai ales dupa sedinta de miercuri a Biroului Permanent al Senatului, cand presedintele Nicolae Vacaroiu a anuntat ca sunt multe proiecte de lege venite de la Guvern care trebuie discutate in comisiile de specialitate. Lipsa de chef a senatorilor nu poate fi justificata nici macar de oboseala, pentru ca saptamana de lucru a inceput cu o zi mai tarziu decat de obicei, adica marti, din cauza Pastelui catolic.

PNL si PD contesta la Curtea Constitutionala Legea Politiei

Deputatii PD si PNL considera ca Legea de organizare si functionare a Politiei, adoptata recent de Parlament, incalca prevederile Constitutiei referitoare la drepturile omului si vor inainta Curtii Constitutionale o contestatie in acest sens, a declarat, ieri, Puiu Hasotti, parlamentar liberal. Textul de lege instituie posibilitatea "retinerii administrative" a unei persoane pentru o perioada de 24 de ore. Constitutia prevede ca o persoana nu poate fi retinuta mai mult de 24 de ore, dar, prin introducerea masurii "retinerii administrative", care se adauga retinerii obisnuite, politistii vor putea retine o persoana, fara mandat, o perioada de 48 de ore. Un alt articol contestat de PD si PNL permite politistilor sa patrunda fara mandat, in locuinte, birouri si sa verifice autovehicule, daca au informatii ca in locurile respective se desfasoara activitati de natura terorista. In legislatia noastra nu exista o definire a terorismului si asemenea prevederi pot da nastere la abuzuri din partea Politiei, afirma Emil Boc, deputat PD. 56 de deputati au semnat sesizarea catre Curtea Constitutionala.

Senatorii sufera din lipsa de femei

Din cand in cand, senatorii se satura sa vada pe la sedinte figurile fie rase, fie barboase ale colegilor, sa priveasca plictisiti la chelia colegului din fata, ori sa asculte discursurile guturale ale marilor barbati ai tarii. Alesilor li se face atunci pofta ca tribuna sau banca din fata sa fie ocupate de o dama bine, care sa domine asistenta prin inteligenta. Slaba reprezentare feminina in Senat este una din marile drame ale barbatilor din aceasta Camera legislativa. Unii dintre ei isi exprima suferinta cu diplomatie, apeland la argumente de tip "corectitudine politica". Altii spun, pe sleau, ca se plictisesc ingrozitor fara femei. Liberalul Paul Pacuraru recunoaste: "Mie, ca, de altfel, si majoritatii barbatilor implicati in politica, aceasta indeletnicire mi se pare lipsita de farmec in absenta femeilor. Cred, intr-adevar, ca in Senat, desi s-au facut progrese fata de legislaturile anterioare, prezenta feminina este extrem de redusa. Oricum, nu am vazut nimic ravasitor"! De aceeasi parere este si senatorul PUR Alin Th. Ciocarlie, care cauta explicatii: "Cred ca doamnele nu se prea implica in politica dintr-un soi de conservatorism, mult mai prezent, culmea, la femeie, decat la barbat". Cand vine vorba despre caracterizarea colegelor de Senat, alesii sunt insa rezervati, putini dintre ei riscand sa faca aprecieri de ordin estetic sau intelectual, ori sa intocmeasca topuri. Din datele furnizate de senatorii mai curajosi reiese ca Simona Marinescu se detaseaza net de restul doamnelor Senatului in preferintele sexului opus. Cel mai inrait fan al ei este peremistul Corneliu Bichinet, cel care a aruncat in aer sala Omnia citind de la tribuna un catren propriu despre "femeia ce da cu sfarcul foc la lenjerie". In fata plenului, el i-a declarat Simonei Marinescu: "M-as lasa rastignit pe crucea pe care o purtati la gat". "Singura colega care prezinta cu adevarat putere de seductie este Simona Marinescu", confirma si Paul Pacuraru. El are insa alte optiuni la capitolul "abilitati politice": "Desi am vazut in politica romaneasca multe femei cu simt politic si cu destule calitati intelectuale, ii dau o nota in plus colegei mele de partid si de grup parlamentar, Norica Nicolai". PUR-istul Alin Th. Ciocarlie se fereste de individualizari transante: "Sub aspect pur estetic, exista mai multe femei interesante, dar disting, totusi, cuplul de farmec de la Comisia de Munca Simona Marinescu-Rodica Selaru". Elegant, udemeristul Peter Eckstein-Kovacs nu nominalizeaza pe nimeni, dar, ca militant pentru o reprezentare feminina substantiala in Senat, isi povesteste fantezia... parlamentara: "Visez sa vad o femeie care sa conduca lucrarile Senatului si, cu regulamentul in mana, sa-i puna la punct pe cei doi masculi feroce - C.V. Tudor si Adrian Paunescu". In concluzie, daca s-ar tine cont de suferintele si fanteziile alesilor, inseamna ca, din 2004 incolo, Senatul va fi condus de o femeie si bine populat cu doamne prezentabile si inteligente, experte in perversiunile politicii. Foto: Lucian CRISAN